Următorul fragment face parte din cartea „Aspecte din Lumea Reală” („Gurdjieff vorbește elevilor săi”), o colecție de transcripții transcrieri ale unor prelegeri și discuții pe care G.I. Gurdjieff le-a avut cu elevii săi.

Mintea noastră este asemenea unui vizitiu profesionist care stă pe un scaun la el acasă sau într-o cârciumă şi, în visele sale, îi duce pe clienţi în diferite locuri. La fel cum cursa lui nu este o cursă adevărată, să încerci să lucrezi doar cu mintea nu va duce la nimic. Vei deveni doar un profesionist, un fel de lunatic.

Puterea de a te schimba nu se află în minte, ci în corp şi în sentimente. Cu toate acestea, din păcate, corpul și sentimentele noastre sunt în așa fel alcătuite încât nu le pasă de nimic atâta vreme cât ele sunt fericite. Ele trăiesc doar pentru moment și memoria lor este de scurtă durată. Doar mintea trăiește pentru viitor. Fiecare parte își are propriile merite. Meritul minții este că privește înainte. Dar numai celelalte două pot „face”.

Până acum, până astăzi, cea mai mare parte a dorinţelor şi a eforturilor au fost accidentale, numai în minte. Aceasta înseamnă că dorinţa există numai în minte. Până acum, în minţile celor care sunt prezenţi aici, a apărut accidental o dorinţă de a ajunge la ceva, de a schimba ceva. Dar
numai din minte. Şi nimic nu s-a schimbat încă în ei. Există în capul lor doar această simplă idee, însă fiecare a rămas aşa cum era. Chiar dacă el munceşte şi zece ani cu mintea sa, chiar dacă
studiază zi şi noapte, îşi aminteşte în mintea sa şi se străduieşte, el nu va îndeplini nimic folositor sau real, pentru că în minte nu este nimic de schimbat; ceea ce trebuie să se schimbe este
dispoziţia calului. Dorința trebuie să fie în cal și capabilitatea în căruță.

Dar, așa cum deja am spus, dificultatea constă în faptul că, din cauza educației moderne greșite și din cauza faptului că lipsa de conexiune din noi, între corp, sentimente și minte, nu a fost recunoscută încă din copilărie, majoritatea oamenilor sunt atât de deformați încât nu există o limbă comună între o parte și o alta. Iată de ce este atât de greu pentru noi să stabilim o legătură între toate părţile din noi înşine şi încă şi mai greu să forţăm părţile noastre să-şi schimbe modul lor de viaţă. Astfel, suntem obligaţi să le facem să comunice, dar nu în limbajul care ne-a fost dat nouă de natură, aşa cum ar fi fost uşor şi cu ajutorul căruia părţile noastre s-ar fi împăcat foarte curând una cu cealaltă, ar fi ajuns la un acord, iar prin eforturi şi înţelegere concertată, ar fi îndeplinit scopul dorit, comun lor tuturor.

Extras din Aspecte din lumea reală : Gurdjieff vorbeşte elevilor săi, Editura Şcoala Ardeleană, 2017, pp. 322-323.