Gustul pentru Lucrurile care sunt Adevărate

texte4_1Fragment din “Gustul pentru Lucrurile care sunt Adevărate” de Henri Tracol

Î: Şi cu toate acestea, chestiunea este … “să-ți aminteşti de tine” …

R: Există o presimțire că aceasta este marele mister şi răspunsul real şi definitiv. Însă numaidecât, devierea îşi face apariția: există “chemare” şi răspuns la chemare. Dacă acea chemare a răsunat cu adevarat, nu se poate ca răspunsul să nu-i urmeze. Şi după aceea, există punere în aplicare, traducerea prin comportament a ceea ce a fost elanul declanşat de chemare.

Într-o anumită măsură , primul răspuns pare a fi adevărat.

Şi imediat, este punerea sub semnul întrebării. Una dintre cele mai izbitoare chestiuni este falsa asumare a responsabilității, cel care își atribuie capacitatea de a răspunde, şi care imediat, pretinde acelaşi lucru de la ceilalți.

Pe de altă parte, există şi “căutătorul de adevăr”, cel care menține vie întrebarea; cel care încearcă să selecționeze şi să recunoască ceea ce sună adevărat în răspunsurile pe care le primește, oferite lui de o tradiție sau alta, şi pe care le experimentează, cel care încearcă să le experimenteze; şi cel care decide: “Nu, încă nu este chiar aceasta… este vorba de altceva…”, şi cel care îşi reia căutarea iar şi iar.

Ceea ce dl. Gurdjieff ne dezvăluie din viața sa de căutător este o perpetuă punere sub semnul întrebării, nu numai la început, ci până la capăt. Și în acelaşi timp, recunoaşterea unui răspuns care este perceput într-un anumit fel la un moment dat, şi într-un alt fel în alt moment; cu toate acestea, şi aici, există o continuitate.

Răspunsul este oferit încă de la bun început, şi este primit într-o formă sau alta, într-o a treia formă, într-o a zecea formă… forme care sunt mai mult sau mai puțin contradictorii între ele. Cu toate acestea este ea dintr-o dimensiune diferită față de ceea ce este perceput în mod obişnuit?

Ar trebui să facem loc pentru diferitele etape de pe drumul căutătorului de adevăr. Există loc pentru un anumit fel de identificare cu grija de a ne conforma într-adevăr în raport cu ceea ce a fost propus, aşa cum a fost acesta înțeles până atunci. Dacă aceasta nu există, există riscul de a rătăci încontinuu.

Mai este şi acela care în trecere, spune: “Ah, asta e interesant, dar totuşi, mai sunt şi alte lucruri, mai este asta, mai este şi cealaltă…” Iar asta nu are sfârşit… Chiar atunci când într-adevăr, există o încercare serioasă către o experiență care corespunde cu ceea ce a fost primit, nici chiar aceasta nu este un scop în sine, chiar şi aceasta trebuie să rămână deschisă pentru noi întrebări care permit cuiva să meargă mai departe, să fie mai aproape de ceea ce a fost simțit chiar de la început, dar care trebuie simțit într-un fel din ce în ce mai corect, pe măsură ce se desfăşoară experiența.

A rămâne deschis – acesta e ceea ce este important. Nu deschis către orice, ci a rămâne deschis pentru ceea ce a fost perceput ca o orientare, ca o direcție. Aceasta este întocmai ceea ce ne dezvăluie “A Treia serie” a scrierilor D-lui Gurdjieff, trecând cu mult, dincolo de sprâncenele încruntate ale cititorului.